Contact (neprotejat) cu milenialii – Partea 1

Am citit si io cate ceva despre milenialii astia. Cam ce lighioane ar fi ei, fata de decretei, de pilda. Una dintre chestii ar fi ca nu prea le place munca milenialilor. Nu-i nimic de condamnat in sine, ca si mie mi-ar place sa stau pe o plaja din Costa Rica in loc sa ma cert cu idiotii pe la santier, da nu-mi permit. Eh, asta e si problema pustanilor astora cu cas la gura: nu le place munca, dar nici nu prea isi permit sa iasa la pensie.

Am ajuns la concluzia ca ne-ar trebui, la munca, vreo 2 bucati de HSE Trainee. Asa ca am pornit procesul de recrutare. M-a ferit al de sus de prima triere a CV-urilor, ca au facut-o gagicile de la HR, asa ca au ajuns la mine cele care erau cat de cat la obiect.

Acuma, sa va explic ce pretentii aveam de la incepatorii astia:
* Sa respire
* Sa poata comunica in engleza rezonabil
* Sa poata folosi un calculator (e-mail, word, excel, power point).
Ca pregatire profesionala, am cerut ori studii superioare tehnice (ca n-am ce face cu un filozof pe vapor, care nu stie sa citeasca un plan), ori ceva experienta profesionala pe safety.

Sincer, ma asteptam sa primesc cel putin cateva zeci de CV-uri la obiect, cu oameni doritori sa lucreze la o firma de marime medie spre mare, si carora li se ofera sansa (rara!) de a intra in Oil&Gas.
Teapa!

Am primit vreo 3 CV-uri si i-am chemat pe tinerii ingineri la interviu. La faza de limba engleza, unul a cazut din start; comunica mai mult cu mainile decat cu gura.

Le-am dat testul meu clasic de calculator: un tabel in Word, acelasi tabel in Excel, si un bar chart pe baza tabelului. 20 de minute timp de lucru. Asa a picat si al 2-lea candidat, ca nu a stiut sa faca un nenorocit de grafic.

A ramas in cursa unul singur. I-am explicat faptul ca are o sansa rara, datorita faptului ca majoritatea firmelor din oil&gas nu prea se incurca cu trainees. Pentru ca e scump si nu prea rentabil. Si ca depinde de ei ca sa ajunga sa castige in 1-2-3 ani cate 3-4 mii de euroi pe luna. Ori la noi in firma, ori la alta.

I-am explicat milenialului ca asta e o munca grea, la care ai permanent de invatat, si mult. Ca e genul de munca la care, dupa ce muncesti 10-12 ore, trebuie sa te duci acasa (sau in cabina) si sa citesti, sa inveti! I-am zis ca aici nu se vine “la serviciu” ci “la munca”. I-am explicat si ca, chiar daca munca nu e grea in sine, fizic vorbind, ca nu sapa santuri, e o responsabilitate mare. Deciziile tale pot salva sau omori oameni.
Boon, brain-washingul terminat, omu se declara entuziast sa inceapa lucrul.

Se duce, isi face analizele, urca pe vapor. Ma duc in inspectie pe vapor, pe cine vad pe punte, fara ochelari de protectie? Pe milenaru nostrum!
– Ce faci, coa’? Unde ti-s ochelarii???
– Aaa, pai stiti, ca nu pot sa-i port, ca ma jeneaza!
– Huh???? Cum mah??? Bai, tu esti ala de la safety! Cum pula mea imi spui mie ca nu porti ochelarii de protectie, ca te jeneaza??? Bai prietene, astia sunt obligatorii, nu optionali! Ori ii porti, si nu vreau sa te mai vad vreodata la lucru fara ei, ori te duci acum acasa, si nu te mai intorci. Cum pula mea, mah, io ii iau pe astia de pe vapor la maciuci ca nu poarta ochelarii si tocmai tu, care tre sa fii exemplu, esti fara???

M-a umplut de nervi individu. Cum mama dracu?

Dupa vreo saptamana, imi trimite scrisoare. Ca s-a gandit el mai bine, si ca din cauza ca nu mai are timp pentru chestii, o sa-si dea demisia.
Mergi invartindu-te!

Data viitoare va povestesc telenovela altui mileniar / milenar / cumpulameaiomaizice.