Interviu

postat de dracu in 2008-08-08 17:41

Fusei la un interviu pt un job in romanica. acu 2 zile.
Jobul: QHSE Manajer pe romanica. firma mare, de namoale pt foraje & shit.

Ok, initial am vazut anuntul la cateva agentii d-astea internationale de recrutare. Si am zis sa arunc si io un CV, ca tot e moka. Am inceput sa ma gandesc mai serios la treaba asta abia cand tipii mi-au raspuns, si mi-au cerut sa stabilim o intalnire.

Gandul imediat a fost: “wtf??? Sa ma intorc in romanica???”

Apoi am stat cocosat s-am judecat drept faptul ca de vreo 4 ani io n-am mai fost la un interviu. Si mi-e ca mi-am iesit de tot din mana, si n-oi mai sti dracu sa ma vand. Pe langa asta, am zis ca n-ar strica sa vaz si io ce zice piata in materie de salarii pe bucata mea, ca sa vaz cu cat ma trag pe cosor magarii astia ai mei (is baieti buni ei de felu lor, da cand vine vorba de bani mai degraba stau sa ii futi in cur decat sa iti dea o marire decenta de salariu).

Deci, asezati-va comod, luati s-o bere, ca incep sa povestesc.

Imi suna telefonu. Raspund.
– buna ziua. Domnu Dracu?
– da, io sunt.
– sunt Mumulescu de la firma VACA
La mine, pauza totala, clopotelu care ar fi trebuit sa sune dormea cu spume
– Huh?
– ai trimis un CV la noi pt pozitia de QHSE Manager pe romanica.
In sfarsit, imi pica si mie fisa:
– Aha. Ok. Ma bucur ca ai sunat
– uite care e treaba, noi venim saptamana viitoare acolo la tine, la tzara, si daca tot suntem in zona, am zis sa stam si de vorba. Io, D. Palmieru, HR Manageru pe Ioropa de est, K. Parlitu, care e QHSE Manager pe aceeasi Ioropa.
– ok, zic io, nu-i bai.

Stabilim cum si unde. Printre altele, in timpul discutiei imi pune si intrebarea foarte subtila:
– vaz ca lucri de cativa anisori pe afara. Deci acum ti-ai dori foarte tare sa te intorci in romanica, nu-i asa?
Zise omu plin de speranta…
– nene, uite care-i treaba, ma doare in basca de intors in romanica. pe mine ma intereseaza un singur lucru: BANUL.
Chestie care banui ca i-a picat un pic mai greu la stomac

Din vorba in vorba, discutand si de cum imi merge mie la ai mei, afla ca am si ceva bani de buzunar, si apt misto in buricu targului platit de companie, cu facturi cu tot, si alte alea.
I-am amintit, printre altele, ca daca o sa dam la pace cu jobul, o sa trebuiasca sa imi asigure si locuinta de serviciu in bucale.
La care el, nevinovat:
– da tu n-ai apartament in romanica???
– ba am coane. La 300 km de bucuresti. Mi-ar fi un pic peste mana sa fac naveta zilnic, nu crezi??
Dupa asta a dat-o el cotita, ca daca dam la pace o sa aiba grija de mine mama companie si o sa-mi dea de toate, cat nu poci sa duc (un fel de “vino pe la mine, ca nu te fut, numa iti dau ciocolata si ne uitam la televizor).

Ok, vine si za big dey, dimineata dau o tura pe santeriu, dupa care la ora 12:15 ma prezint la interviu (trebuia sa fiu la 12, da cu fututul de trafic, si un sofer nou si cretin, care nu vorbea nici engleza, si nici macar rusa, s-au dus pulii 15 minute; dar l-am sunat pe nea D. Palmieru si i-am zis ca intarzii, chestie pe care a apreciat-o la maxim; ca l-am anuntat )

Bun, ajung la receptia cladirii (manarita de alti retarzi care nu stiu numa englezeste, de data asta), ma lasa in cele din urma sa intru, si ma duc la nenii cu pricina.

Facem cunostinta, imi cer scuze pt miros (ca deh, veneam din santier, erau 40 de grade afara), imi cer scuze ca nu-s la costum (am bagat-o tot p-aia cu santieru, da de fapt urasc costumele), si le spun ca daca imi suna telefonu o sa trebuiasca sa raspund, fin’ca is parte din Emergency Team al firmei, si tre sa fiu disponibil 24 de ore din 24 (si pe bune, si cand ma cac, si cand fac baie, si cand gatesc, telefonu e langa mine). Accepta baietii ideea, imi multumesc ca-s baiat finutz si le-am spus de la bun inceput, incepe balciu.

Baga ei filmulet de vreo 15 minute in care imi explica ce meseriasi sunt ei, si ce mandru ar trebui sa fiu ca s-au gandit la mine. Si cum o sa crestem noi 2 impreuna, io si mama companie. Usual bullshit.

Trecem si la interviul ala serios, partea profesionala. Ma ia si ma descoase pe toate fetele, cum fac un risk assessment, cum fac un audit, da un accident investigation, cum fac evaluarea negrilor din subordine, cum ma comport daca dau de un handicapat care urla si zbiara (raspunsul corect NU este “ii fut una de-l dau cu roatele in sus”) etc etc etc. Sincer sa fiu, unul dintre cele mai profesionale interviuri la care am fost supus, oamenii bine pregatiti pe felia lor si nu p-afaristi, intreband chestii la obiect si asteptand raspunsuri la obiect. Am fost placut impresionat de treaba asta, si sper ca si ei de mine (asta ramane de vazut).

Se ajunge in sfarsit si la intrebarile mele catre ei. Care au fost, de fapt, o intrebare si o conditie pusa de mine.

Intrebarea a fost daca are voie orice pulemec sa opreasca munca, a lui sau a altora, atunci cand I SE PARE ca e un pericol. Ca lamurire, in orice companie in care regula asta nu exista, sa stiti ca ala de la protectia muncii e degeaba p-acolo, freaca pisicu si nu-l baga nime in seama. El urmand a servi drept tzap ispasitor cand crapa cate unu. Rol care pe mine nu me coafeaza.

Conditia pe care am pus-o a fost ca, avand in vedere ca o sa am de-a face o gramada cu “organili” (aia de la Min Muncii si aia de la Min Mediului), sa nu-si imagineze ca io o sa pun botu si o sa dau vreo spaga in numele companiei. Treburile astea sa fie tratate de oricine altcineva, si in afara stiintei mele. Pentru ca nu vreau sa fac parnaie nici macar pt o firma asa mare si misto ca a lor. Au ras tipii, si au zis ca de treburile astea se ocupa Country Manager sau chiar de mai sus, din Corporate.

Faza misto:
– stii, noi am remarcat o chestie: e plina lumea, din Sakhalin pana in Malaezia, si din Tara de Foc pana in Alaska, de romani super competenti, extraordinari meseriasi, oameni inteligenti, cu multa scoala bla bla. Dar nu reusim deloc sa ii intoarcem in romania
– dar e foarte simplu sa ii aduceti inapoi: e suficient sa platiti pretul.
Faza la care au inceput sa rada, iar eu le-am soptit un duios “futu-va-n cur” in gand.

In cele din urma, i-am rugat ia in consideratie cetatenia mea doar ca pe un avantaj ca vorbesc limba locala. Si ca nu are absolut nimic de-a face cu salariul. Ca sa nu ma trezesc ca vin cu o oferta d-aia de 2.000E, pentru care ar trebui sa iau futai cat cuprinde.

O ramas sa mai intervieveze cativa prin bucuresti (faza la care mi-am aratat surprinderea ca au gasit oameni chiar si pt interviu; m-au lamurit ca e vorba tot de d-astia prinsi in concediu, pe care spere sa ii convinga sa vina la ei ). Dupa care sa ma anunte daca m-am calificat la runda a 2-a a interviului. Care va fi la bucale, undeva in septembrie.

P.s. nu o sa accept jobul, chiar daca o sa imi faca o oferta f buna. Abia daca o sa ma ingroape in bani, ceea ce mi se pare al dracu de greu de crezut.
Motivul principal fiind ca o sa petrec mult mai putin timp cu Dna Dracu si Maimuta fiind in Bucuresti, decat la dracu in praznic. Plus ca in loc sa am 3 sapt de concediu la fiecare 3 luni, as avea 2 saptamani pe an. DACA or fi si alea.

Citeste mai mult: Arhiva insemnari August 2008 >> Dracu – INTERZIS MINORILOR!!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s